Dacă tot am discutat de antioxidanţi, hai să vedem care e „cel mai tare din parcare” antioxidant.
Există un singur secret pentru a preveni cancerul, boala de inimă, îmbătrânirea, bolile neurologice etc?
Păi, poate că da. Mă refer la glutation, o moleculă cu efect imunostimulator, esenţial pentru sănătate. O moleculă pe care organismul o poate sintetiza, dar care trebuie adusă şi prin alimentaţie (sinteza e redusă de poluare, mâncarea de calitate slabă, toxinele din mediu, stres, infecţii, radiaţii etc – sună cunoscut?).
Ce e aia, „glutation”?
Glutationul e o moleculă produsă, după cum spuneam, în organismul uman în permanenţă; combină trei aminoacizi naturali (aminoacizii fiind „cărămizile” cu ajutorul cărora se construiesc proteinele): cisteina, glicina şi glutamina. Grupările cu sulf (tiol – galben) „capturează” chestiile nasoale din viaţa noastră (cum ar fi radicalii de metale grele, mercur etc) pe care îi elimină – are deci efect detoxifiant.
Unde găseşti glutation?
Spuneam că în organism – sintetizat de noi înşine. Dar îl găsim, pe bucăţele, şi în alimentaţie: în broccoli, varză de Bruxelles, varză, conopidă, avocado, piersici, pepeni, scorţişoară, cardamom, turmeric (curcumină), roşii (tomate), mazăre, usturoi, ceapă, ardei gras. Sună cunoscut? Am tot povestit despre ele că sunt alimente sănătoase…
Ah, încă ceva: nu îl găseşti în alimentaţie ca atare, găseşti componentele lui; organismul va şti el singur cum să le asambleze pentru a forma glutationul de care are nevoie.
De ce vrem mai mult glutation? Pentru că este:
- antioxidant – am povestit deja despre asta;
- antiinflamator: combate inflamaţia la nivel celular şi inhibă citokinele, mediatorii inflamaţiei;
- detoxifiant la nivel celular: am povestit mai sus de metale grele, dar acţionează similar şi contra altor chimicale din celulă – concentraţia maximă de glutation fiind în ficat;
- paznicul celulelor: are un rol esenţial în sinteza de proteine şi în asimilarea nutrienţilor; degeaba mănânci sănătos dacă nu ai destul glutation…
- stimulează imunitatea: intervine în funcţionarea globulelor albe;
- intervine în producerea de energie (ATP): cei care au mult glutation au mult ATP, un metabolism ridicat, sunt mai plini de viaţă şi energie;
- menţine homeostazia (echilibrul) celulei;
- nu se poate transforma în radical liber, ca alţi antioxidanţi (ca de exemplu Vitamina C);
- favorizează somnul profund (undele delta);
- accelerează recuperarea muşchiului şi susţine performanţele în cazul atleţilor;
- ajută la o scădere în greutate sănătoasă (creşte cheltuielile energetice);
- „apără” ADN-ul din nucleu si mitocondrii de degradare;
- susţine funcţionarea ficatului;
- este molecula anti-aging supremă (persoanele vârstnice deficitare în glutation observă schimbarea aspectului extrem de rapid după suplimentarea dietei cu surse bogate în glutation).
Cum obţii mai mult glutation?
- consumă alimente bogate în sulf/tioli: usturoi, ceapă, crucifere (varză, broccoli, conopidă, kale);
- consumă proteine din zer bioactive (conţin cisteină); sau, pe româneşte, mult lapte crud, neprocesat, nepasteurizat, neindustrializat;
- fă sport: 30 de minute zilnic de exerciţii în aer liber (mers pe jos, jogging – în ritm alert!) şi la sală (antrenamente de forţă de 20-30 min, de 3 ori pe săptămână);
- consumă ingredientele necesare pentru sinteza de glutation:
- N-acetil-cisteină
- acid alfa-lipoic
- vitamine din complexul B (folat, B6, B12)
- seleniu
- alţi antioxidanţi (vitamina C, vitamina E)
- silimarină


Într-un comentariu maliţios pe un share al acestui material, mi se reproşa că am „omis” să precizez sursele informaţiilor, insinuându-se că informaţiile furnizate nu sunt argumentate ştiinţific.
Fiind un rezumat al informaţiilor cunoscute, redactat spontan, din memorie, nu am considerat necesar să citez surse; totuşi, pentru cei care au nevoie de dovezi şi/sau resurse suplimentare, recomand următoarele lecturi (în engleză):
Glutathione Metabolism and Its Implications for Health
Glutathione dysregulation and the etiology and progression of human diseases
Metabolism and functions of glutathione in brain
Glutathione: a vital lens antioxidant
Glutathione, oxidative stress and neurodegeneration
Pe scurt: in plus fata de ingredientele ce isi aduc aportul la formarea Glutationului in organism, este indicat la varste peste 60 de ani sa se aduca aport si de Glutation deja „sintetizat” (cel ce il recomanda aceasta imensa piata de asa-zise „suplimente alimentare” si nu numai) ?
Studiile sunt usor divergente ca opinii. Citez, cu titlu de exemplificare, două astfel de studii şi concluziile lor:
Există un studiu care susţine că suplimentele orale cresc rezervele de glutation.
Există însă şi un alt studiu care susţine că nu există modificări ale biomarkerilor de stres oxidativ ca urmare a suplimentării glutationului pe cale orală.
Interpretarea mea, proprie şi personală, ar fi următoarea:
Nu m-aş grăbi să introduc în alimentaţie suplimente fără să fiu absolut sigur că obţin un beneficiu ca urmare a includerii lor. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre suplimentarea cu un produs pe care organismul ştie şi poate să îl sintetizeze singur, în funcţie de necesităţile proprii.
Hei Razvan,
Apropo de familia cruciferelor.
Am ceva timp de cand mananc sanatos,mai precis de vreo 3ani si ceva ( imi place mie sa glumesc cu tine,si observ ca esti barbat bine si de treaba….ca doar nu sunt oarba 🙂 …dar pe mine ma intereseaza mai mult, ce are Razvan in neuroni,ce pot invata si practica din ceea ce predai 😉 restul sunt paranteze ) si spre uimitea mea,am ajuns la capacitatea sa imi simt organismul cum lucreaza! Ciudat nu? In fine….
La familia cruciferelor imi simt tiroida cum incepe munca…senzatia ca ma strange cineva usor de gat,si mi se maresc putin ochii… In rest ma simt bine,nu ma doare nimic.
Intrebare:oare e normal,sau imi deregleaza hormonii tiroidieni? Ce zici?
P.S Stii deja cum functionez eu(sa nu ma mai repet)….raspunzi doar daca vrei,nimic obligatoriu 😉
Nu vreau sa îți dau apa la moara dar….
http://lpi.oregonstate.edu/mic/food-beverages/cruciferous-vegetables
😉 :-*
Iodine and thyroid function
IODUL SI FUNCTIA TIROIDIANA
(traducere pe fuga, selectiva, intre consultatii)
Consumul exagerat de crucifere poate provoca hipotiroidism la animale (68). A existat un caz raportat de femeie de 68 de ani care a dezvoltat un hipotiroidism sever si coma după consumarea estimata a 1.0 pana la 1.5 kg/zi varză chineyească (bok choy) timp de cateva luni (69). Au fost identificate doua mecanisme care explica acest efect. Hidroliza unor glucozinolați din crucifere (ex progoitrina) poate duce la formarea unui compus, goitrina, care poate interfera cu sinteza hormonilor tiroidieni. Hidroliza altor clase de glucozinolati, ca de exemplu ionii tiocianat care pot concura cu iodul in privinta captarii de catre tiroida. Cresterea expunerii la ionii tiocianat prin consumul de crucifere sau, mai frecvent, prin fumat, nu pare sa creasca riscul de hipotiroidism decat daca este insotita de deficit de iod. Un studiu pe oameni a descoperit ca prin consumul a 150 g/ zi de varza de Bruxelles timp de patru saptamani nu a avut efecte adverse asupra functiei tiroidei (70).
Hehe… Cu drag! 🙂
Auuu…in engleza 🙁 Aici m-am blocat…cu engleza mea de „balta” …mai ales stiinta imi prind urechile 🙂
Ceva in limba romana ai? Daca nu intreb prea mult,binenteles….
Esti un dragut 🙂
Multumesc mult de raspuns!
Zi faina!
Pup…
Lapte crud?! Nici măcar fiert?
Procesarea termică duce la inactivarea unor enzime / degradarea unor proteine.
Nu inseamnă că recomand consumul de lapte crud – atenţie la context!
Am recitit articolul și comentariile….
Ce treabă bună făceam noi pe timpuri…
Ca la școală/muncă: în timp ce învățam…și glumeam împreună.
Așa eleva „nebună”…nu mai găsești
Calitate dom’le…
Eram unici…
Te pup…și zi frumoasă Îți doresc!
hehehe….
pacat ca nu mai am timp sa scriu atat de des 🙂