Grăsimile trans dăunează memoriei!

De multe ori apar confuzii legate de grăsimi… Care sunt bune şi care nu? Ce sunt grăsimile „trans” şi de ce nu sunt bune?

În primul rând, diferenţa între grăsimile nesaturate  „cis” şi cele „trans” este o diferenţă de configuraţie spaţială. De formă, de geometrie, dacă vrei: formula chimică este aceeaşi, doar dispunerea în spaţiu diferă (vezi foto), având o grăsime „cis” dacă lanţul este de aceeaşi parte a dublei legături (figurate cu roşu), şi o grăsime „trans” dacă lanţurile de carbon sunt de părţi opuse ale dublei legături (cum ne amintim de la mate, oricare două paralele stabilesc un plan; „dubla legătură” a atomilor centrali de carbon stabilesc un plan, iar lanţurile se dispun fie de aceeaşi parte a acestuia, fie de părţi opuse). Grăsimile trans apar în special prin procesarea industrială a alimentelor (hidrogenarea grăsimilor vegetale) având ca scop extinderea duratei de garanţie.

Organismul nostru e atât de inteligent încât diferenţiază între ele. Iar grăsimile trans (acum ştim care sunt) sunt cele care îl intoxică!

Ce fac grăsimile trans?

Se ştie despre grăsimile trans că sunt nocive, pentru că tind să crească colesterolul „rău” şi să îl scadă pe cel bun (simplist vorbind, „colesterolul rău” este cel care „înfundă” vasele de sânge, iar cel „bun” este cel care le „spală”) (1). Prin urmare, grăsimile trans favorizează bolile cardiovasculare şi obezitatea; există chiar studii care asociază consumul de grăsimi trans cu agresivitatea crescută.

Ultima găselniţă care arată cât de nocive sunt grăsimile de tip trans este un studiu publicat zilele trecute, care asociază consumul crescut de grăsimi trans cu tulburările de memorie la bărbaţii adulţi şi activi (sub 45 de ani!). Mai precis, fiecare gram de grăsime trans consumat pe zi a dus la „uitarea” a 0,76 cuvinte.

Bărbaţii „îndrăgostiţi” de grăsimile trans (cei care au recunoscut consumul cel mai mare de grăsimi trans, adicătelea) au „reuşit” performanţa să uite în medie circa 11 cuvinte dintr-un total de 86.

Grăsimile trans practic au efect pro-oxidant (de asta spuneam că e nevoie de antioxidanţi!) – efect care explică alterarea memoriei. Studiul a presupus un număr măricel de persoane (aproape 700 de bărbaţi) ale căror obiceiuri alimentare au fost urmărite o bună bucată de vreme (durata studiului fiind de 5 ani) (2).

De evitat!

Grăsimile trans sunt abundente în:

• produse de patiserie şi cofetărie (prăjituri, foetaje, sărături) – conţin uleiuri vegetale hidrogenate (chiar şi cele semipreparate, care se cumpără congelate şi se bagă la cuptor!);
• gustări: chipsuri, cartofi prăjiţi, nacho, tortilla şi orice alte chestii similare care se vând în ambalaje; includ aici floricelele de porumb (da, şi cele pentru microunde!): aroma este dată de grăsimile trans;
• prăjeli (şi în special preparatele care necesită prăjire în baie de ulei): cartofi prăjiţi, inele de calamari/ceapă, pui – sunt îmbibate de grăsimile trans din uleiul folosit pentru gătit;
• aluaturi congelate (am vorbit de ele la patiserie): fie că este vorba de pizza sau gogoşi sau plăcinte sau orice alte aluaturi, marea lor majoritate conţin grăsimile trans pe care (mai ţii minte?) nu le vrem;
• creme (inclusiv pastilele de lapte de cafea), margarine şi frişcă: toate acestea pot conţine uleiuri vegetale (parţial) hidrogenate – un alt nume sub care sunt „camuflate” pe etichete grăsimile trans.