Aspirina care nu face bine!

Una din paradigmele farmacologiei („ştiinţa medicamentelor”) de pe când eram în facultate era că medicamentul care e cel mai aproape de statutul de panaceu e aspirina: în doze mari (o pastilă) e bună împotriva inflamaţiei, febrei, durerilor, iar în doze mici („sfert de pastilă”) e bună pentru subţierea sângelui şi circulaţie.

Mai târziu, în stagiatură, pe secţia de terapie intensivă/cardiologie în care mi-am făcut ucenicia, învăţam că „sfertul de aspirină” (sau poate îl ştii sub alt nume, mai savant) este util pentru oricare om care a trecut de o vârstă şi care are probleme de sănătate.

Un studiu recent (2014) şi destul de amplu (peste 14 mii de pacienţi incluşi) arată că aspirina în doze mici nu aduce niciun beneficiu, nici măcar la vârstnicii (peste 60 de ani) cu mai mulţi factori de risc (hipertensiune, dislipidemie, diabet zaharat) pe parcursul a cinci ani de urmărire.

Până la acest moment s-ar fi preconizat o scădere a riscului de deces din cauze cardiovasculare, riscului de accident vascular cerebral şi riscului de infarct – dar studiul a arătat că acestea apar cu frecvenţe similare la pacienţii care primesc aspirină în doze mici (100mg) comparativ cu cei care au luat preparat placebo (pastilă fără vreo substanţă activă).

Dacă eşti cumva trecut(ă) de o anumită vârstă şi iei vreun produs care conţine aspirină, întreabă-ţi medicul care ţi l-a prescris dacă chiar este nevoie să îl iei în continuare. Şi arată-i medicului tău acest studiu:

„Low-Dose Aspirin for Primary Prevention of Cardiovascular Events in Japanese Patients 60 Years or Older With Atherosclerotic Risk FactorsA Randomized Clinical Trial”.

JAMA. Published online November 17, 2014. doi:10.1001/jama.2014.15690.