Eram aseară la masă cu (câţiva dintre) foştii colegi de la GiGa TV şi discutam, mai în glumă, mai în serios, despre post – şi uite aşa a venit ideea articolului de azi. Este postul un act strict religios, spiritual? Sau există, dincolo de dogmă, există şi raţiuni şi argumente ştiinţifice?
Postul Crăciunului este considerat al doilea ca importanţă, după Postul Paştilor, şi durează 40 de zile: începe cu 15 noiembrie şi ia sfârşit pe 24 decembrie, ajunul Crăciunului, care este ultima şi cea mai aspră zi de postire, marcată prin tradiţie de post negru (fără mâncare) până pe înserat .
Este mult mai blând decât postul Paştilor: în fiecare zi de weekend (sâmbete şi duminici), precum şi peste săptămână, dacă este prăznuit vreun sfânt însemnat cu cruce roşie, se dă dezlegare pentru untdelemn (ulei), peşte şi vin; iar dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri este prăznuit vreun sfânt marcat cu cruce neagră, este dezlegare pentru untdelemn şi vin (nu şi peşte) – uleiul şi vinul fiind permise în tot Postul Crăciunului în zilele de marţi şi joi (1, 2).
Dincolo de dietă, însă, nu trebuie uitat că postul este definit ca un act liber consimţit, care pregăteşte credinciosul pentru comemorarea unui eveniment important în istoria mântuirii, iar abstinenţa de la satisfacţii trupeşti (bunătăţuri) este doar o metaforă în spatele căreia trebuie să se ascundă abţinerea de la a face fapte rele, de la a nutri gânduri şi sentimente rele – e, dacă vrei, dorinţa de a încerca să fii mai bun(ă) măcar pentru o perioadă de timp!
Ce putem mânca în Postul Crăciunului?
Păi, dacă vorbim despre zilele fără dezlegare, putem fără grijă consuma (cu sau fără ulei, în funcţie de cum este permis):
- hrană uscată: amestec de tărâţe, seminţe şi nuci: in, cânepă, dovleac, migdale, alune, arahide şamd; este important să reţii că ai nevoie de proteine de calitate (din roşii uscate, năut)
- legume: crude, în salate (salată de dovlecei, avocado, mazăre verde) sau gătite (legume la grătar, mâncărică de fasole, salată de vinete, legume la cuptor, salată de legume la grătar, tocăniţă de ciuperci, mâncărică de vinete, ghiveci de legume, şniţele de soia şamd – le poţi prepara şi renunţând la ingredientele „de dulce”); nu uita să incluzi în salate şi acele câteva ingrediente care sunt sănătoase pentru creier, ochi sau oase! poţi face chiar „chips-uri” din dovlecei!
Iar, dacă este dezlegare la peşte, variantele sunt deja multiple:
- fructele de mare: calamari, rapane, caracatiţă, midii şamd (care, zic unii, se pot consuma pe toată durata postului, nefiind de dulce); le includ aici, deoarece în zilele cu dezlegare l peşte sunt indubitabil permise 🙂
- peşte: sardine, păstrăv, salată cu peşte marinat, peşte cu legume gătite la grătar – variantele sunt nelimitate.
Vinul roşu conţine resveratrol şi alţi nutrienţi utili dar… până la urmă, postul înseamnă cumpătare: nu exagera, fii cumpătat(ă) şi ai grijă nu doar de trupul tău, ci şi de sufletul, de spiritul tău!
Postul Crăciunului, act medical?
Strict nutriţional vorbind, însă, postul poate fi util.
Există situaţii în care postul negru este recomandat şi în medicină. Ca de exemplu, înainte de operaţii sau alte proceduri care necesită anestezia generală. Sau înainte de recoltarea sângelui pentru efectuarea anumitor teste (profilul lipidic – grăsimile din sânge, glicemia) care sunt influenţate valoric de alimentele consumate înainte.
Există beneficii ale postului negru intermitent – am discutat tangenţial despre ele când povesteam de antrenamentul pe nemâncate (da, şi ăla este tot post negu intermitent: stai nemâncat/ă până după antrenament).
Pe de altă parte restricţia calorică drastică nu este benefică – şi am povestit tangenţial de asta când spuneam că nemâncatul nu e soluţia pentru pierderea în greutate.
Postul intermitent şi dietele cu restricţie calorică aparent prelungesc durata de viaţă şi ameliorează nivelul de trai, inclusiv în cazul persoanelor supraponderale (3).
Postul intermitent poate sensibiliza celulele canceroase la chimioterapie, poate încetini creşterea tumorilor, poate creşte şansele de supravieţuire chiar şi în prezenţa metastazelor (4)
Există chiar studii care arată că restricţiile impuse de postul creştin-ortodox au efecte benefice asupra colesterolului, scăzând colesterolul total pe baza scăderii colesterolului „rău” şi scăzând indicele de masă corporală (5). Apare deci scăderea greutăţii, nu doar a colesterolului (total şi „rău”).
Postul ajută la refacerea florei colonului (posibil perturbată în perioadele de metabolizare a proteinelor animale (carne, lactate, ouă) datorită putrefacţiei produşilor de degradare (6).
Postul Crăciunului este un excelent prilej de detoxifiere, de tranziţie calculată de la dieta de vară/toamnă – bogată în crudităţi, legume şi fructe, abundente în sezon – la dieta de iarnă/primăvară, săracă (istorico-geografic vorbind) în crudităţi – sau cel puţin, în zilele noastre, în crudităţi autohtone, dar bogată în grăsimi animale. Pauzele
Riscurile postului:
Există riscul ca, pentru a compensa alimentele interzise, să faci excese din cele permise. Încearcă să nu exagerezi cu cerealele şi produsele de panificaţie (pâine, paste, cereale şamd), cu cartofii, orezul, mămăliga/porumbul.
Postul creştin implică limitarea aportului de proteine, grăsimi (inclusiv saturate şi grăsimi trans), riboflavină, calciu. În acelaşi timp, creşte compensator aportul de grăsimi mononesaturate, vitamine şi minerale (7).
Toate acestea pot duce la creşterea greutăţii. Sau, dacă restricţia calorică (postul) duc la scădere în greutate, bucuria prilejuită de terminarea postului poate duce la îngrăşare pe baza exceselor făcute în perioada sărbătorilor (a se citi, bucuria de a reveni la alimentaţia normală).
De asemenea, postul se recomandă (chiar de către prelaţi) să nu fie ţinut (respectat) de copii, bolnavi
Reţine, deci, îndemnul la cumpătare!
Ce e de făcut?
Respectă câteva principii sănătoase:
- consumă proteine de calitate!
- bea suficiente lichide – hidratarea este importantă!
- consumă cât mai multe legume: pentru volumul/greutatea lor, au puţine calorii, dar mulţi nutrienţi (densitate calorică mică şi densitate nutriţională mare).
- introdu în dietă cât mai multe fibre!
- alege legume cu provenienţa cunoscută; există, de exemplu, reglementări în UE care presupun controlul pesticidelor şi îngrăşămintelor folosite.
- rămâne în vigoare principiul „dacă se vinde în pungă, staniol, conservă sau borcan, evită-l!„. Nu cade în capcana produselor înalt procesate vândute ca fiind de post, cum ar fi pateuri vegetale, cremvuşti de soia, brânzeturi vegetale şamd!
- mănâncă acelaşi număr de mese ca de obicei! Postul nu înseamnă nici mese mai rare, nici mese mai mult sau mai puţin abundente; dietetic vorbind, renunţi la produsele animale, doar, dar fără a cădea în riscurile pe termen lung ale unei diete extreme, vegane/vegetariene.
2 comentarii la „Postul Crăciunului: act religios sau medical?”