5 alimente care accelerează arderile (oare?)

Am mai scris zilele trecute despre cât de periculoase sunt dietele minune propuse de jurnalişti; revin cu un nou exemplu, negândit – publicat de data asta de o platformă virtuală pe care o urmăresc frecvent. Să vedem despre ce este vorba:

Autoarea a redactat o listă cu „alimentele care ne aduc energie multă și ne ajută astfel să consumăm mai multe calorii”, care accelerează arderile metabolismului.

1. Condimentele

La loc de cinste, deschizând lista, sunt mirodeniile picante. Bun, de acord, sunt utile:

• accelerează tranzitul intestinal (boia/ardei iute, piper).
• curry/turmeric/curcuma/şofranul au unele efecte benefice, nu neapărat legate de obezitate şi/sau arderea grăsimilor.

Dar imaginea include şi sarea de Himalaya (care tot sare este, şi care în exces este tot nocivă). Iar condimentele, efectiv, nu accelerează arderile – ci limitează în principal absorbţia nutrienţilor (accelerarea arderilor este un efect inconstant şi secundar).

2. Citricele

Dacă sunt perfect de acord cu lămâile (despre care am şi scris), să nu uităm că citrice sunt şi portocalele (normale sau roşii), mandarinele şi clementinele – care sunt surse bogate nu numai de vitamină C, ci şi de carbohidraţi – şi au indice glicemic mare.

Nu spun că nu sunt sănătoase, dar, de exemplu, mandarinele au ≈50cal/100g, dintre care 13,3g sunt carbohidraţi (indicele glicemic fiind 30). Chiar dacă 100g de mandarine conţin 90% din necesarul de retinol (vitamina A), şi cam 2/3 din vitamina C de care avem nevoie zilnic, grosul caloriilor furnizate sunt derivate din carbohidraţi – deci nu le-aş include în curele de slăbire nici mort.

Indicele glicemic mare înseamnă creşterea insulinei – care, după cum explicam zilele trecute, înseamnă depunerea de grăsime… Deci, NU citrice – ci doar lămâi / lime.

3.  Cerealele integrale

Nu voi fi cârcotaş să mă leg de prezenţa unor cereale expandate legate cu sirop în imagini – ar fi prea meschin. Am să amintesc doar că cerealele, fie şi integrale, conţin gluten, care poate fi o idee proastă. Şi mult, mult zahăr. Nu voi scrie despre acest subiect eu, a făcut-o foarte bine şi pertinent Cristi Mărgărit aici, aici şi aici. Dacă doriţi informaţii despre cerealele integrale (calorii, carbohidraţi şamd) clic aici – vei vedea că au în general peste 300cal/100g, din care undeva la 50-60-70g carbohidraţi (ceea ce, sincer, mi se pare mult). Deci, categoric NU!

De altfel, în text se recomandă orez brun (cu care pot fi de acord, ocazional) sau paste integrale (care sunt altceva decât cerealele integrale, dar sunt tot nesănătoase). Recunosc, sunt o alternativă mai sănătoasă pentru pastele normale…Dar asta nu înseamnă că mai sănătos este şi sănătos.

4. Peşte

Deşi peştele este sănătos, avem aici atât de multe lucruri greşite…

De ce spun că este greşit? Păi, în primul rând, acizii graşi omega-3 sunt abundenţi în special în peştele oceanic, de captură – şi aproape absent în peştele de acvacultură. După ştirea mea, cele mai abundente surse naturale de omega-3 disponibile la noi pe piaţă ar fi midiile sălbatice (despre care am şi scris). Sau somonul macroul, codul, tonul – care nu prea sunt proaspete – dar hai, găsim ulei de ficat de cod sau ton în suc propriu.

În al doilea rând, leptina NU este un hormon care încetineşte organismul. Din contră, leptina, supranumită „hormonul saţietăţii”, se corelează cu rezervele de ţesut adipos, şi intervine în reglarea greutăţii. Creşterea leptinei înseamnă scăderea poftei de mâncare şi creşterea consumului de energie. Este de altfel un parametru urmărit în tratamentul obezităţii (vezi aici, în română – sau aici, în engleză).

Este drept, uneori poate apare efectul paradoxal de scădere a sensibilităţii la leptină („rezistenţa la leptină„, similară rezistenţei la insulină din cazul diabeticilor), rezistenţă favorizată mai degrabă de dieta incorectă (exces de carbohidraţi şi grăsimi). Iar dacă peştele consumat este, de exemplu, somn (bogat în omega 6, în condiţiile în care efectele benefice sunt aduse de omega 3) sau orice alt peşte gras…Voila! Facem rău şi nu bine!

5. Lintea

Păi în primul rând lintea este evitată în dietele de slăbire deoarece are conţinut ridicat de carbohidraţi (116cal/100g, din care 9g proteine şi 20g carbohidraţi cu doar 7g fibre – vezi aici). Sursă de fier? Da, 100g asigură puţin sub jumătate din necesarul de fier zilnic – pe de altă parte, 100g midii, că tot vorbeam mai sus, asigură 97% din necesarul zilnic de fier. Plus omega 3. Fără carbohidraţi.

Deci, alegerea ar fi simplă, nu?

Iar dacă vorbim de surse vegetale de proteine, de ce nu amintim de exemplu de spirulină (57g proteină/100g), seminţe de cânepă (30,6g proteine/100g), arahide, soia şamd – surse mult mai bogate de proteine decât lintea…

Concluzii

Este, zic eu, regretabil că un site de informare care are în spate o echipă multinaţională, permite scăpări de această factură, care pot compromite total graficul de scădere în greutate.

Apreciez eforturile de documentare depuse – deşi insuficiente. NU o cunosc personal pe Roxana Jilăveanu, autoarea materialului – aflu însă de pe pagina de facebook că are 27 de ani, iar de pe profilul de linked-in că a absolvit Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București şi nu are niciun fel de cunoştinţe medicale.

Şi înţeleg: probabil forţată de împrejurări, încurajată de cunoştinţele acumulate lucrând în mass-media, şi urmând exemplul nenumăraţilor jurnalişti români care scriu despre chestii pe care nu le înţeleg, scrie despre un domeniu care îi este complet nefamiliar. E de înţeles că apar gafe.

Ajung invariabil să mă întreb dacă pe site-ul respectiv primează calitatea sau cantitatea…

Cititorule, tu ce preferi: să te tratezi la un medic sau la un jurnalist? Ce crezi, jurnaliştii merg şi ei la medic – sau pur şi simplu se tratează interogând Google?

PS: Mi-aş dori foarte mult ca materialul acesta să fie interpretat ca un semnal de alarmă, ca o pledoarie pentru profesionalism, şi nu ca un atac la persoană/instituţie.